Music of my heart

miku_the_crazy_girl · Nyappy Junior Data inscrierii: 07/Aug/2008 Mesaje: 2

multumesc inca odata iulia pentru ca mai lasat sa postez....

Cap 1. Ingerul cu aripile frante
« Cand crezi ca totul este pierdut apare o persoana care iti demonstreaza ca nu este asa.O persoana care iti arata ca trebuie sa treci peste ce a fost,o persoana care te invata sa uiti trecutul. »

Orele de curs se terminase.Eu si sora mea am mers pana la poarta scolii fara ca una dintre noi sa scoata o vorba.M-am uitat la ea si i-am spus :
-May,eu ma duc in parc.
-Nici nu trebuia sa-mi spui,te duci in fiecare zi.Imi spuse ea zambind.
Incet,am inceput sa ne departam una de alta.Mergeam pe strada cu capul aplecat in jos si cu bassul in mana dreapta.Oamenii ma priveau cu superioritate,dar eu nu ii bagam in seama.Eram rupta de realitate,ma gandeam la mama,la cat de mult se schimbase din cauza tatei.Inainte zambea,radea,era fericita mereu iar acum poti vedea tristetea in ochii ei.De cand tata a intentat divort,mama s-a schimbat mult.Nu o invinuiesc pentru ca si eu par a fi alta persoana decat eram inainte.Cand m-am trezit din aceasta gandire profunda am vazut ca eram in fata bancii din parc.Imi placea sa stau ore in sir si sa privesc fantana arteziana din fata ei,sa ascult susurul apei si sa simt razele soarelui mangaindu-mi fata.Cand eram suparata,fie ca era seară sau zi,veneam aici si repetam.M-am asezat,am scos bassul din cutie si am inceput sa cant.La un ocazie dat,un barbat inalt cu ochii caprui a venit la mine si mi-a spus :
-Ai talent si canti deosebit de frumos.Nu ai dorii sa canti intr-un club ?
Am ridicat capul si i-am spus timida :
-Mmmm…as vrea.
-Ne intalnim peste doua ore in Café Club.
Barbatul s-a ridicat de pe banca si a dat sa plece,deodata mi-am dat seama ca exista o mica problema.
-Stati putin!Poate venii si sora mea cu mine?
El imi spuse zambind :
-Daca si sora ta este asa de talentata,atunci este bine venita.
-Multumesc!
Dupa ce acel barbat a plecat,am continuat sa cant.Peste ceva timp m-am uitat la ceas si era sapte seara.Mai aveam o ora la dispozitie si asa ca am inceput sa fug. Am luat-o la stanga,pe aleea care ducea spre casa mea.Din neatentie,in timp ce fugeam m-am lovit de un baiat blond ce parea a astepta pe cineva.
-Scuze!Nu eram atenta la drum.
-Nu-i nimic !Ma cheama Miku ,spuse el afisand un zambet.
Privirea mea se pierdea in ochii lui intunecati ca negura noptii,parca un inger cenusiu era inchis acolo,un inger ce incerca zadarnic sa evadeze.Parul lui de culoarea spicului de grau se unduia in bataia vantului.Vroiam ca buzele lui sangerii sa se uneasca cu ale mele intr-un sarut pasional.Nu am mai simtit niciodata acest sentiment..poate ca era dragoste,dar cum puteam iubii pe cineva atat de rapid ?O privire a fost indeajuns sa ma indragostesc,o privire scurta..atat..Poate acest baiat era un inger,un inger fara aripi,un inger condamnat sa ramana pe pamant,pe vecie.Sau poate este un inger ce asteapta un demon ca si mine.
La un clipă dat am hotarat sa-i raspund,dar am facut-o cu timiditate.
-Ma numesc Miko.Ne-am mai intalnit undeva?
-Nu cred.
Din curiozitate m-am uitat din nou la ceas si spre uimirea mea,era sapte si jumatate.
-Scuze!Ma grabesc si ar trebuii sa plec.
-Bine!Pa!
-Pa!
Nu-mi venea sa cred ca trebuia sa ma despart de el,de gingasia lui,de frumusetea lui.Vroiam sa stau sa-l privesc,o eternitate daca puteam.Vroiam sa ramana cu mine,dar era imposibil sa fim impreuna.Eu sunt un demon iar el un inger,era imposibil sa ne iubim…imposibil…Vroiam sa transform imposibilul in posibil.Am inceput sa alerg.In cateva momente am ajuns in fata casei.Am deschis usa si m-am dus in bucatarie.Acolo era May..Ma analiza cu privirea si imi spuse:
-Unde ai stat atat ?
-Nu spune nimic,doar imbraca-te !
-Ce s-a intamplat ?
Am afisat un zambet viclean.
-Nu conteaza,imbraca-te si ia-ti chitara.Iti voi povestii pe drum.
May s-a imbracat repede cu o fusta neagra in stil lolita,si-a luat chitara electrica si apoi a iesit pe usa impreuna cu mine.In timp ce mergeam pe strada,ea m-a intrebat :
-Poti sa-mi spui ce se intampla ?
-Pai…eram in parc si cantam,patronul unui club a venit la mine si m-a intrebat daca nu vreau sa cant in clubul lui.I-am raspuns ca da si mi-a zis sa fiu la ora opt in Cafe Club.
-Vrei sa spui in clubul asta ?
-Am ajuns deja ?
Patronul a iesit si m-a condus pe mine si pe May inauntru.
-Fetelor,intrati in zece minute!
Cand am intrat in club am vazut ca erau o suta de persoane care aveau sa ne asculte.Picioarele au inceput sa mi se inmoaie si simteam totodata un gol in stomac.Am mers in spatele cortinei si ne-am conectat instrumentele la amplificatoare.Aveam emotii,niciodata nu am mai cantat in fata unei multimi si imi era teama ca nu vom canta bine.Cortina se ridica,sora mea incepu sa cante la chitara iar apoi,lundu-mi inima in dinti,am intervenit cu vocea si cu bassul. (http://www.youtube.com/watch?v=Qg_8CLxIgKc ...acesta este melodia pe care o cantam)
Cantam incet deoarece imi era teama,lumea nu prea reactiona la cantecul nostru.L-am observat la cateva mese pe baiatul de care ma ciocnisem,ciudat era faptul ca se uita fix in ochii mei.L-am vazut ca s-a ridicat brusc de pe scaun si s-a indreptat,cu capul in jos, catre scena,cei trei baieti care erau cu el il urmau.Intr-un sfarsit a ajuns in fata,ceilalti baieti au urcat prin posterior iar Miku mi-a intins mana pentru a-l ajuta sa urce pe scena.A luat un microfon si a inceput sa cante odata cu mine,ceilalti baieti cantau fiecare la instrumentul lui.May canta spate in spate cu un baiat blond cu parul lung foarte dragalas.Miku avea o voce incantatoare,rasuna in tot clubul si datorita lui am inceput sa cant cat de bine pot.Era incredibil,sunetul vocii lui imi provoca fiori pe sira spinarii…vroiam sa-l ascult la nesfarsit.Publicul era extaziat si la final am primit numeroase aplauze.
May
Music of my heart Music of my heart

sper sa va placa...
Miko(eu)
Music of my heart Music of my heart

spor la citit..

Iulia · Trimis: 09/08/2008 10:44 Titlul subiectului:

imi place, e draguts pt inceput.

Am o singura obiectie: May canta la chitara si tu la bass?

Pt ca personajele tale canta invers :unsure:

Adica May la bass si tu la chitara :lol:

In fine, astept necst :-)

_________________
[URL=http://imageshack.us] Music of my heart Music of my heart

[/URL]
o( ≧∀≦)o *Live your nyappy dream* o( ≧∀≦)o

miku_the_crazy_girl · Nyappy Junior Data inscrierii: 07/Aug/2008 Mesaje: 2

Cap 2. Capcana iubirii
<<Uneori apare cineva care iti castiga increderea si inima,dar uneori acea persoana poate nu merita inima ta>>

Cortina a fost trasa.Picaturi mici de sudoare se prelingeau pe obrajii mei rozalii.Inima imi batea cu putere,mai sa imi sara din piept.Micuta fiinta rozalie se indrepta cu pasi marunti catre mine.Fata ii era blanda,luminata de niste ochi negri,umbriti de gene dese.Nasul era mic,iar buzele pareau catifelate precum petalele unui trandafir.Avea un aer atat de elegant.Parea un vampir ce isi asteapta cu nerabdare victima.O victima ca si mine.O victima inocenta ce nu stie ca acest baiat este un vampir.Un vampir ce castiga increderea oamenilor cu susținerea frumusetii lui…Chipul lui angelic ii era profilat de parul blond-auriu ce ii acoperea cu delicatete obrajii.M-a privit in ochi si apoi m-a intrebat:
-Cum te numesti?
-Ma numesc May,am raspuns eu cumplit de increzatoare.
-Pe mine ma cheama Bou.Incantat.
Era atat de incantator..atat de mic si in acelasi timp atat de periculos.Putea fi un demon,un demon ratacit,cand arata atat de inocent…atat de pur?Trebuia sa ma conving..Inger sau demon?Era un gardian al luminii sau al intunericului?Brusc am revenit la realitate si mi-am dat seama ca trebuia sa le multumesc baietilor pentru ca ne-au ajutat.
-Multumesc baieti!am spus eu surazand.
-Cu placere!mi-au raspuns toti in cor.
-Scuze,eu sunt Kanon.
-Eu sunt Miku.
-Iar eu Teruki.
Le-am zambit spunand:
-Incantata!
Miku se intoarse spre sora mea,care statea intr-un colt fara sa spuna nimic.Cand Miko a observat ca Miku se uita la ea,a intors repede capul.Obrajii ei trandafirii deveneau din ce in ce mai rapid de un rosu destul de aprins.Se putea sa fie indragostita de acel baiat?Cum era posibil acest lucru?Miko nu se indragosteste de oricine sau poate…poate acest baiat avea ceva special.Nu stiam ce,dar eram sigura de asta.Cred ca asta era…Miku parea a zambii.
-Te-ai cam blocat acolo pe scena!ii spuse el.
-Da…sora mea raspunse ca deobicei foarte timida.
-Nu-i nimic,se mai intampla.Asa este prima data..Hai sa ti-i prezint pe baieti.
-Bine.
Miku o batu prieteneste pe umar si o aduse langa mine.
-Deci Miko,acestea sunt Bou,Kanon si Teruki,spuse Miku aratand catre fiecare dintre ei.
-Incantata.
Dupa cateva minute,un barbat brunet a venit in grupul nostru.M-a analizat pe mine si pe sora mea cu privirea.
-Fetelor,ati vrea sa faceti o cariera in muzica?
Nu am raspuns imediat la aceasta intrebare.M-am gandit mai intai la ce presupunea acest lucru,presupunea sa o parasim pe mama.Nu o puteam lasa singura,nu acum,nu cand era in aceasta stare.Tata s-a despartit de ea,de atunci o vad mereu plangand in camera ei.Sa plecam si noi ar fii prea mult pentru ea.O voce cristalina mi-a intrerupt gandurile si m-a ingrozit totodata.
-Da!
Era Miko..Parea extrem hotarata.Stiam ca ea si mama nu se intelegeau bine,dar nu stiam ca vroia atat de mult sa scape de ea.Se intelegeau de minune inainte…inainte ca lucrurile sa o i-a razna.
-Minunat!Atunci ce ati zice sa faceti parte din An Cafe?
Am privit-o pe sora mea,chipul dezvaluia hotararea ei.Ochii aratau dorinta ei arzatoare de a canta,de a canta alaturi de el.
-Haideti fetelor!Este o idee excelenta,spuse Bou.
-Bine!Acceptam oferta.
Nu mai puteam face nimic…chiar nimic…in ciuda faptului ca vroiam sa fac ceva.
-Atunci maine va va astepta o limuzina in fata casei.Va venii la 8 dimineata.Doar spuneti-mi adresa,spuse managerul.
Miko a raspuns fara a sta prea mult pe ganduri.
-Stam pe Strada Nagata,nr 31.
-Ok!Ne vedem maine.
Am incercat sa devin realista,sa nu ma mai gandesc la asta,sa fiu atenta la ce se petrece in jur.Era momentul sa plecam.Eu,Miko si baietii ne-am strans instrumentele si apoi am iesit din club.
-La revedere fetelor!Ne vedem maine!au spus toti in cor.
-La revedere!le-a raspuns Miko.
Apoi am indraznit sa spun si eu ceva.
-La revedere!
Ne-am indepartat de ei,am mers si am tot mers.Mi se parea ca drumul acesta este nesfarsit,nu am scos nici un cuvant,la fel si Miko.M-am oprit la un ocazie dat si i-am zis:
-Miko,de ce ai acceptat?Doar stii ca va trebuii sa o lasam pe mama singura.
S-a uitat la mine fara pic de sfiala si a zis:
-May,vreau sa fug de toate.Vreau sa uit tot ce s-a intamplat,vreau sa o i-au de la inceput.
-Inteleg…

Razele aurii ale soarelui imi mangaiau chipul,parca indemnandu-ma sa ma trezesc.Adierea racoroasa care patrundea pe fereastra ma facu sa strang cu tărie perna.Stateam ghemuita,cu ochii inchisi,gandindu-ma la el.Gandindu-ma la seara trecuta,la felul in care am cantat posterior in spate cu atata pasiune.Simteam ca atunci cand cantam alaturi de el,fiecare nota venea din inima.Parca ma indemna sa fiu mai buna,ma indemna sa cant cat de bine pot.Intr-un sfarsit am deschis usor ochii si am vazut-o pe Miko. Era in patul ei,dorme.Parul ii acoperea ochiul drept.Ma intrebam ce era in mintea ei acum. Inainte stiam la ce se gandeste,stiam cum va reactiona,dar acum nu mai stiu.S-a schimbat mult si am inceput sa nu o mai recunosc.Am privit apoi pe geam.Picaturile mici de roua alunecau usor de pe frunzele copacilor,iar soarele stralucea mandru pe cer.
Alarma telefonului meu se auzea in toata camera,anuntand ca trebuia sa ne trezim.Miko s-a trezit si ea la auzul melodiei.M-am ridicat din pat si m-am dus direct la valiza mea cu haine.Am desfacut-o,am luat un tricou obscur si o fusta roz cu volanase.M-am dus timp de zece clipe la baie iar cand am venit am vazut-o pe Miko imbracata.Doar ca nu isi gasea pandantivul ei,asa ca ma intreba daca l-am vazut.
- Era pe masa in bucatarie.
-Multumesc!Nu-l gaseam nicaieri.
Ne-am luat bagajele si am coborit scarile cu grija pentru a nu o destepta pe mama. Am mers in bucatarie unde eu am pus scrisoarea pentru mama pe frigider,sperand ca o va gasi.Miko si-a luat pandantivul de pe masa si la pus la gat.De afara s-a auzit un zgomot de claxon. Asta insemna ca limuzina ne astepta afara.Am iesit repede si ne-am dus la masina.Doi barbati inalti,imbracati in costume negre,au iesit din limuzina,ne-au deschis usa si unul dintre ei ne-a spus:
-Fetelor,urcati in masina pentru a va duce la noua voastra casa!Va vom lua noi valizele.
Am facut riguros ce ne-au spus.Motorul s-a auzit pornind.Curtile erau lipsite de copii care se jucau in fiecare zi,strazile erau pustii,poate pentru ca era devreme.Oare cum va fi viata noastra de acum incolo?Oare care va fii reactia mamei cand va citii scrisoarea?Aceste doua intrebari ma nelinisteau..Poate pareau prostesti,dar..
-Am ajuns fetelor!
In clipa urmatoare,ambii barbati au coborit si ne-au deschis usa.Am iesit din masina,in fata noastra era un gard imens care umbrea in intregime casa.Unul dintre barbati a deschis poarta si atunci am vazut o vila mare.La etaj se vedea un balcon lung pe care erau ghivece mari cu flori de diferite culori.Ferestrele erau ovale cu tocurile vopsite in albastru iar peretii erau de o tentă ce semana cu spuma laptelui.
De o parte si de alta a aleii care ducea la casa erau albastrele.Dupa acest strat de flori era iarba verde si pe ici pe acolo cate un copac.Spre surprinderea mea,celalat barbat ne-a deschis poarta.Am mers pe alee pana am ajuns la casa.Barbatul care era la poarta ne-a dus valizele in camere.Dupa ce ei au plecat,l-am vazut pe Kanon coborand scarile si venind spre noi.
-Ati ajuns la tanc!spuse el foarte incantat.
-La tanc pentru ce?intreaba Miko.
-Repetitie!Tocmai vroiam sa incepem.Va asteapta o surpriza sus.
-Deja m-ai facut curioasa,am spus eu.
Am urcat scarile si am fost surprinsa cand am vazut ca pe fiecare usa scria numele celui care statea acolo.Prima camera de pe porțiunea stanga era a lui Teruki,apoi al lui Miku si cea din capatul culoarului era a lui Miko.Pe partea dreapta,prima camera era a lui Kanon,apoi a mea si al lui Bou.Iar cum priveai inainte se vedea o usa pe care scria „Sala de repetitie”.Am intrat direct in acea camera si l-am vazut pe Bou,Miku si Teruki.
Bou isi tinea chitara in mana,Teruki statea la tobe iar Miku se sprijinea cu o mana de microfon.
-Speram sa va placa noile voastre chitari!spuse Teruki aratand cu mana catre un colt al camerei.
In acel colt de camera erau doua chitari albe cu niste eșantioane ce pareau a fi niste capete de morti.Erau exact genul meu,de aceea am si exclamat:
-Sunt super!Multumim baieti!
-Sunt dragute!Dar putem incepe repetitia?spuse Miko pe un ton mai timid.
-Sigur!Acesta este partitura impreuna cu cantecul.Se va numii Bonds Kizuna,spuse Miku.
-Ok!Sa vad daca prind ritmul.
Kanon si Miko au inceput sa canta la bass.Sunetul care il scoteau te facea sa nu ai astampar,asa ca eu si Bou am intervenit cu chitara si Teruki cu tobele.Imediat a inceput Miku sa cante,urmat de Miko.Melodia era minunata,iti intra pur si necomplicat in suflet.Vocea lui Miku se potrivea fără cusur cu cea a surorii mele iar chitara mea canta in armonie cu cea a lui Bou.Deodata o voce ne-a intrerupt..
-Stop!spuse Miku.
-Cei mai?intreba Kanon.
-Ii mai este cuiva foame?spuse Miku afisand un ranjet.
-Da!am raspuns toti in cor.
Miku a iesit din camera,a coborit scarile si s-a dus direct la frigider.La deschis si spre surprinderea lui,era doar un suc inauntru.A inchis usa frigiderului si s-a intors.Atunci a vazut ca si noi coborasem si ca eram in spatele lui.
-Imi pare rau baieti,dar nu mai avem mancare!
-Super!Mergem la cumparaturi!a strigat Bou din senin.
Atunci am inceput sa radem toti.Am luat masina si am pornit catre mall.Miku era la volan,Bou langa el pe locul din fata si noi toti stateam in spate.Intr-un sfert de ora am ajuns.Am coborit din masina si am intrat in mall.
-Puteti sa va luati ce vreti!striga Miku.
La auzul acestor cuvinte,Bou si-a luat un cos si s-a dus direct la raionul cu haine.Noi,in schimb,am mers la cel cu mancare.
-Teruki,Kanon,Miku,luam sushi?am intrebat eu ranjind.
-Sigur!spuse Teruki.
-Dar Miko vrea?intreba Kanon.
-Normal ca vreau!Este mancarea mea preferata!
Am mers si am luat sushi.Apoi am trecut pe la raionul cu sucuri si bere.Era imens,pe cele doua rafturi de sus erau sucurile iar pe cele de jos era berea.
-Hai sa luam un bax de bere!spuse Miku.
Baietii nu au zis nimic si nici eu,nu imi trecea prin cap ce vroia sa faca.Miko a fost singura care a protestat.
-Miku,la ce iti trebuie tie bere?
-Vreau sa beau si eu putin.Te rog!Hai sa luam!
-Bine!Fie!
Am pus baxul de bere in cos si ne-am dus la casa.Acolo ne-am intalnit cu Bou,avea caruciorul plin cu haine.Eu am pus tot ce era in cosul nostru pe banda si apoi Bou a facut la fel.Miku a scos banii pentru a platii mancarea noastra,a platit si apoi l-am asteptat pe Bou.Hainele lui costau in total 10000 de yeni.
-Miku..ma imprumuti si pe mine?spuse Bou uitandu-se cu niste ochi de catelus la Miku.
Atunci Miku s-a enervat,l-a bagat pe Bou in carucior si apoi i-a dat un avant de a ajuns afara.Pana la urma Miku a platit si am plecat acasa.Eu si cu Miko am mers in bucatarie pentru a pregatii sushi-ul.
-Baieti,veniti la masa!am stigat eu.
Au venit si au mancat exact ca lacustele.Bine macar ca eu si Miko am apucat doua rulouri mici.S-au sters toti la gura si apoi Kanon impreuna cu Teruki au dat sa plece.
-Noi ne ducem la Teruki in camera,spuse Kanon.
-Ok!
Dupa ce cei doi au plecat,Miku s-a uitat la Miko,apoi la mine si a spus:
-A fost buna mancarea!Voi fetelor chiar stiti sa gatiti.
-Spune ce vrei Miku,nu te mai ligusii!a spus apoi sora mea pe un ton autoritar.
-Bine…veniti la mine in camera ca sa bem putina bere?
-Nu stiu…spuse Miko.
Eu,fara sa stiu ce se v-a intampla,am acceptat.
-Hai sa mergem Miko!Oricum nu avem ceva mai bun de facut.
Aveam sa regret ca am intrat in acea camera.L-am vazut pe Bou luand baxul si luand-o inainte.Am urcat scarile si am intrat in camera lui Miku.
Era o camera relativ simpla,cu patul langa perete,paralel cu usa.Pe pereti erau postere cu Antic Cafe iar in dreapta era un televizor mic.Ne-am asezat toti patru pe pat.Miku si cu Bou si-au desfacut fiecare cate o bere .Eu schimbam plictisita canalele de la televizor iar May privea cum Bou dadea pe gat bere dupa bere.La fel facea si Miku…La un momendat,Bou a venit la noi si ne-a zis:
-Fetelor,nu vreti sa beti?
-Nu,multumesc!raspunse May.
Miku s-a indreptat spre Miko.Mirosea tot a alcool si se vedea ca este beat.
-Haide Miko!Bea si tu putin!
-Nu vreau,Miku!Tu nu vezi in ce hal esti?Mai bine te-ai culca!am spus eu rastindu-ma la el.
Atunci Miku a capatat o figura serioasa.
-Daca nu iti convine mai bine ai pleca!
-Asta si vroiam sa fac!
M-am ridicat de pe pat odata cu May si ne-am indreptat spre usa.Atunci Bou si Miku au venit in fata noastra.Intr-o fractiune de secunda buzele noastre s-au unit.Dupa acel sarut,Miku ne-a zambit…eu si May le-am dat neîntârziat o palma peste fata si am plecat din camera trantind usa in urma noastra.May s-a dus in camera ei si eu am facut la fel.M-am trantit cu capul pe perna…ma gandeam ca poate m-am inselat in privinta acelui baiat…Nu era un inger..nu era..era un baiat oarecare..Am adormit privind posterul de pe perete in care era Miku.

acesta este al 2-lea capitol...spor la citit...

miku_the_crazy_girl · Nyappy Junior Data inscrierii: 07/Aug/2008 Mesaje: 2

Cap 3. Imi pare rau!
<<Uneori te uimeste eficacitatea unor cuvinte,niste cuvinte cum ar fii Imi pare rau.Aceste cuvinte pot schimba mult viata unui om si pot insemna mult pentru el >>

O fetita de cinci ani striga disperata dupa un barbat ce se indeparteaza incet.Rochita ei cea roz ii era uda,la fel erau parul si obrajii fetei.Dar nu conta pentru ea faptul ca picaturi marunte de ploaie cadeau peste pamant.Striga in continuare dupa acel barbat.Dar cine era acea fetita?Mi se parea cunoscuta..Stai!Era May.Iar acel barbat era tatal nostru.Eu eram putin mai in spate,o tineam pe mama de mana.Plangea si ea de asemenea.Am vrut sa ma duc langa May,dar cand am facut un pas am cazut intr-o prapastie.Ce se intampla cu mine?Cadeam,prapastia era fara fund..Totul in jur era intunecat,nu vedeam nimic. O lumina puternica a aparut ,am trecut prin ea si apoi m-am trezit in bucatarie.Eram tot o copila.Am vazut-o pe mama.Ochii ii erau plansi iar parul ciufulit.S-a uitat la mine si a inceput sa tipe
-Ce cauti aici la ora asta?Treci in camera ta,copila neascultatoare!
Am simtit o palma lovindu-mi fata.Dupa aceea m-am trezit in camera mea.Amintiri de acest gen ma bantuiau in fiecare noapte.Ma chinuiau si ma faceau sa imi aduc aminte de trecut.Dupa plecarea neasteptata a tatei am ramas rece.Nu am mai ras si nici nu am mai plans.Mi-am dat seama ca numai eu puteam avea grija de mama si de May.Numai eu..De aceea nu am mai plans vrand sa par puternica in ochii surorii mele.Un ciocanit mi-a intrerupt gandurile.
-Intra!
O fata îndeajuns de inalta,cu parul argintiu a intrat cu sfiala in camera mea.M-a privit si apoi a spus cu o voce blanda:
-Dormi?
-Nu..
-Te gandesti la seara trecuta?a intrebat plecand capul.
-Nu..doar stateam..
Nu ii puteam spune surorii mele ce gandeam cu adevarat,nu ii puteam spune ca in fiecare seara il visam pe barbatul acela.May a fost cea mai afectata de despartirea parintilor nostri chiar daca nu o arata.Eu,de altfel,nu ii mai puteam spune tata…nu dupa ce a lasat-o pe mama balta..
-Ok!Vii sa mancam?spuse fata afisand un zambet fals.
-Da!Fac un dus si vin.
-Atunci te astept in bucatarie.
May s-a intors spre usa si a pus mana pe clanta…
-Stai putin!Miku si Bou s-au trezit?am intrebat eu.
-Nu cred!
Sora mea a iesit din camera iar eu am intrat in baie.Hainele erau imprastiate prin toata incaperea.Am dat drumul la dus si l-am inaltat deasuprea capului.Picaturile de apa alunecau usor mangaindu-mi trupul.Apa era calda,imi incalzea corpul,dar pacat ca nu imi putea incalzii si sufletul…
Intre timp in bucatarie…
Cand am coborit,m-am dus in bucatarie si l-am vazut acolo pe Kanon si pe Teruki.Stateau amandoi la masa si vorbeau.Kanon a observat ca intrasem in camera si m-a intrebat:
-V-ati trezit?
-Da,dar Miko s-a dus sa faca un dus.
-Bine.
-Dar Bou si Miku s-au trezit?intreba Teruki.
-Nustiu si nici nu ma intereseaza,am spus intorcand capul.
Mergeam incet de-a lungul coridorului.Ma infiora gandul ca trebuia sa trec prin fata camerei lui.Dar totusi am trecut,acea usa imi amintea de seara trecuta,de acel sarut.Vroiam sa uit ce se intamplase,dar parca nu puteam.Stiam ca trebuia sa il iert pe Miku,chiar vroiam asta,dar parca ceva ma oprea.Coboram scarile fara sa imi dau seama,eram prinsa ca deobicei in gandurile mele.Eram o visatoare..poate de aceea.M-am dus in bucatarie,acolo l-am vazut pe Kanon,Teruki si May.
-A fost placut dusul?intreba Kanon.
-Da…
-Stie cineva ce este cu Miku si cu Bou?spuse Teruki.
Atunci chipurile nostre au capatat o urma de tristete.Kanon observa acest lucru.
-S-a intamplat ceva.Nu-i asa?
-Nu s-a intamplat nimic,a raspuns May.
-Daca ziceti voi…Eu ma duc sa vad ce fac cei doi.
Am urcat scarile si m-am dus in camera lui Bou.Nu era nimeni,racoasea diminetii patrundea prin ferestra deschisa .Perdeaua juca in bataia vantului de afara,o aura de dimina in acea incapere.Vazand ca nu era nimeni m-am dus la Miku in camera.Acolo l-am vazut vazut pe Bou trantit pe pat,Miku era intins pe podea.Am tipat la ei:
-Miku!Bou!Treziti-va!
Au sarit deodata in sus.
-Ce s-a intamplat aici?am intrebat eu.
-Nu mai conteaza…Kanon ne lasi putin singuri?spuse Miku.
Ce se intamplase?De ce toti negau?Miku parea obosit si suparat…
-Bine,dar aveti sa imi dati o explicatie!
Am iesit din camera,am coborit scarile si m-am dus inapoi in bucatarie.Miko se aseza si ea la masa.Teruki ma privii in ochi si spuse:
-I-ai trezit?
-Da.
Am ramas in picioare,le priveam pe fete si observam ca nu sunt in apele lor. Miko era obosita iar May parea trista…Deodata am simtit pe cineva in spatele meu.Era Miku impreuna cu Bou,pe mine si pe Teruki nu ne-au bagat in seama…Cei doi s-au dus direct la fete.
-Buna fetelor!spuse Bou.Miko si May nu i-au bagat in seama,s-au ridicat si au plecat in camerele lor.Era timpul sa aflu ce se intampla…
-Miku,zi repede ce s-a intamplat!
Miku ofta,se uita la Bou si apoi incepura sa povesteasca :
-Le-am chemat pe fete in camera noastra,noi am baut si ne-am imbatat.Iar din prostie le-am sarutat.
Teruki se uita urat la Miku si la Bou.
-Cum ati putut face asta?Fetele acestea sunt o parte importanta a trupei!
Bou spuse cu tristete in glas:
-Ne pare rau!
-Nu noua trebuie sa va cereti scuze,ci lor.
Stiam ca nu isi vor cere scuze prea curand asa ca m-am dus in camera lui May.
Un baiat brunet a intrat pe usa,era Kanon…Oare ce vroia?De ce venise in camera mea?S-a asezat pe pat langa mine,m-a mangaiat pe cap si apoi m-a luat in brate.Nu m-am impotrivit,poate pentru ca imi placea.Ma simteam protejata,bratele lui imi cuprindeau talia si erau atat de puternice..Vorbele erau in zadar,imi dadeam seama ca ii parea rau pentru tot ce se intamplase.Un bataie in usa s-a auzit.
-Intra!
Un micut baiat blond intra in camera,acela era Bou…Apleca capul si spuse:
-Kanon,ne poti lasa putin singuri ?
Kanon m-a privi in ochi dandu-mi de inteles ca asteapta aprobarea.I-am facut un gest din cap pentru ai arata ca poate pleca.
-Bine..
Se ridica de pe pat si pleca.Bou se uita la mine si spuse:
-Imi pare rau pentru sarutul de aseara.
Acela a fost doar un sarut pentru el,nu a contat…Poate nu puteam fii impreuna..M-am ridicat de pe pat si i-am spus pe un ton autoritar:
-A fost doar un sarut pentru tine?
Parea atat de calm..parca nimic nu il putea tulbura…
-Da!Acesta este un adevarat sarut!
M-a strans in brate si si-a unit buzele cu ale mele.Inima imi batea din ce in ce mai tare,simteam cum corpul meu se incalzea…eram tulburata.Dupa acel sarut am ramas in bratele lui.
Intre timp la Miko in camera..
-Ar trebuii sa uiti tot ce s-a intamplat,spuse Teruki.
Eu eram in pat,in fata mea era Teruki,statea in picioare langa mine.
-Poate..
Ii pasa de mine,ii pasa ca sufar si stiam ca ii pasa nu numai pentru ca eram colegi de trupa.Eram mai mult decat colegi de trupa,eram prieteni.Sora mea era singura mea prietena,dupa ce am vazut cat de mult pot ranii oamenii am preferat sa fiu singura.S-a auzit o bataie in usa.
-Intra!
Pe usa intra Miku.Venii langa Teruki,se uita la mine si spuse:
-Imi pare rau pentru aseara!
Chiar il credeam ca regreta tot,dar de ce nu il puteam ierta?Teruki il privii cu ura si apoi spuse:
-Cum indraznesti sa vii acum si sa iti ceri scuze?
Teruki il lovii pe Miku,atunci m-am ridicat rapid si i-am despartit.Nu vroiam ca cei doi sa se bata,nu din cauza mea.Vroiam sa inceteze si sa ma lasa in pace,macar pana imi dadeam seama cum era mai bine sa fac.
-Incetati!Lasati-ma in pace!Iesiti amandoi din camera mea!
Atunci s-au intristat amandoi si fara sa spuna nimic,au iesit din camera.M-am trantit cu capul pe perna…priveam in gol..Oare era bine sa il iert?Il iubeam,dar nu puteam trece cu vederea ce se intamplase.Fara sa imi dau seama,am stat pana seara gandindu-ma la Miku.Aveam trebuință de putin aer asa ca m-am ridicat din pat,am coborit scarile si am iesit din casa.M-am dus in parcul care era la cativa pasi de casa noastra.Luna stralucea mandra pe cer,vantul batea cu tărie facand ca parul meu sa joace in bataia lui.Am privit spre banca din mijlocul parcului si l-am vazut pe Miku stand acolo.M-am dus in spatele lui fara sa isi dea seama.
-Am fost atat de prost!Oare ma vei ierta vreodata?isi soptea Miku.
Chiar ii parea intradevar rau…
-Te-am iertat deja!
Dupa ce am spus asta,a intors capul si m-a vazut.A zambit spunandu-mi:
-Multumesc!
M-am asezat langa el,era o imagine de vis.Eu,el si Luna…atat..Ma luase cu frig asa ca am inceput sa imi frec mana stanga.Miku observa acest lucru,m-a luat in brate si m-a dus acasa.A mers cu mine pana in camera lui.M-a asezat pe pat iar el s-a pus langa mine,pe podea.Fara sa vreau i-am apucat mana si i-am dus-o la pieptul meu.M-a privea…nu facea nimic altceva…

miku_the_crazy_girl · Nyappy Junior Data inscrierii: 07/Aug/2008 Mesaje: 2

va rog eu mult sa comentati :-D

...ca sa stiu daca mai scriu ceva... :-(

Ely-chan · Nyappy Junior 2 Data inscrierii: 26/Iul/2008 Mesaje: 44

Nyappy^^""
Deeeeci..ce pot spune?
E extrem frumoos^^
Defapt.ti'am spus dinainte^^
Erm..sa stii ca daca renunti vine ely si'ti suceste gatul^^
stii asta^^""
Erm..stii ca iti mai trebuie descriere..si stii ca in ultimul cap e ciudat...esti cand may,cand kany,cand Miko..hotaraste'te cine esti..
ermm..urm..ce sa mai spun?

"-T'eam iertat deja"
That was soo sweet
:closedeyes:

N'am inteles un lucru..tu erai pe podea cu miku sau in pat--_--"

In fine..
Miku chan.iti doresc succes cu urm capitol^^""
_________________
Music of my heart Music of my heart

*Antic cafe is pure love*